Mănăstirea Putna este un lăcaş de cult ortodox, una din cele mai importante centre culturale, religioase şi artistice înfiinţate în Moldova.
Mănăstirea se află la 33 km de oraşul Rădăuţi, în nordul Moldovei.
Mănăstirea a fost un important centru cultural; aici s-au copiat manuscrise şi au fost realizate miniaturi preţioase. Lăcaşul deţine un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc.
Potrivit vechilor cronici moldoveneşti, zidirea mănăstirii, ctitorie a lui Ştefan cel Mare (al cărui mormânt se află aici), a început în anul 1466 şi s-a terminat în 1469. Incinta, turnul de la intrare şi fortificaţiile au fost terminate în 1481. Biserica fiind devastată de oştile lui Timuş Hmelniţki, lucrările de recontruire au fost începute de voievodul Gheorghe Ştefan (1653 - 1658) în 1654 şi terminate, sub domnia lui Eustatie Dabija (1661 - 1665) , în 1662. Mănăstirea a fost restaurată în 1756 - 1760 prin grija mitropolitului Iacob Putneanul, apoi în 1902, cînd s-a refăcut acoperişul după planurile arhitectului Romstörfer, şi, mai recent, în perioada 1961 - 1975.
