Italia - Europa - turism - Comunitate Turismpedia

Descriere

adaugata de: Mr. Todd

O tara a contrastelor, o tara in care pantofii sunt pusi la rang de zei, moda este si ea o zeita.
Forma unica a Italiei, aceea de gheata, o deosebeste imediat de orice tara din lume, este una dintre caracteristicile unice.
Avand o suprafata de 301.338 de kmp este a 71 tara din punctul de vedere al marimi, avand o populatie de aproape 60 de milioane de locuitori si o densitate de 198 loc./kmp, dar la o tara cum este Italia, densitatea nu este un lucru extraordinar de semnificativ deoarece italieni prin natura lor au tendinta de a forma grupulete.
Este o tara privilegiata, peisajul variand de la munti pana la plaje extinse. In nord granita cu Austria este si o granita naturala, obstacolul major in traversarea dintr-o tara in alta fiind Alpi.
Din teritoriul Italiei mai fac parte si cateva insule cum ar fi Sardinia, Lipari si vestita Sicilia, locul de nastere al mafiei italiene si mai ales al mafiei Siciliene.
Republica Italia, caci acesta este numele tarii,  este o republica parlamentara inca din 1946.
Clima Italiei variaza, avand o intindere  pe aproximativ 5 paralele, nici nu ne putem mira. Clima variaza de la clima Mediteraneana tipica pana la clima Continentala cel mai bune exemplu fiind orasul Torino.

Galerie foto

Geografie (3 articole)

adauga articol aici

adaugat de: Dolce

Italia este situatã în Europa de Sud între 35°29’26”- 47°5’29” lat. N. şi 6°37’32”-18°31’14” long. E.
Vecini: Franţa, Elveţia, Austria, Slovenia, marea Adriaticã, marea Ionicã, marea Tireanianã, marea Liguricã
Relieful: Italia cuprinde o parte continentalã, formatã din versantul intern al arcului Alpilor şi Câmpia Padului, şi o alta peninsularã, ocupatã de lanţul muntos al Apeninilor, de dealuri şi înguste câmpii litorale. Alpii, în N, se prezintã sub forma unui zid masiv care se desfãşoarã pe cca. 1200 Km pe direcţia V-E. Pe aceeaşi direcţie se disting Alpii Piemontezi, cu cele mai mari altitudini din Italia, Alpii Lombarzi mai puţini înalţi – dar cei mai extinşi şi uşor accesibili –la poalele cãrora s-au format, prin bararea unor vãi glaciare, mari lacuri glaciare (Maggiore, Lugano, Como, Garda ) şi Alpii Veneţieni, cu bogat relief carstic. Apeninii, care ocupã cea mai mare parte a peninsulei şi se continuã şi în insula Sicilia, sunt fragmentaţi şi prezintã altitudini mai mici decât Alpii. Sunt cunoscuţi pentru caracteristicile lor vulcanice: câmpuri de lavã , vulcani activi, lacuri vulcanice, cutremure frecvente. Morfologic distinctã de restul Italiei, insula Sardinia este un bloc vechi masiv, puternic erodat, cu aspect de podiş.
Coastele Italiei mãsoarã peste 9000 Km şi sunt joase şi nisipoase spre marea Adriaticã şi înalte şi abrupte spre marea Tirenianã. Numeroasele bãi şi golfuri au favorizat dezvoltarea porturilor;
Clima: În N clima este continentalã, cu ierni relativ reci, veri cãlduroase şi precipitaţii abundente. Italia peninsularã are un climat mediteranian, cu veri secetoase şi calde şi cu ierni ploioase şi blânde. De la N la S temperaturile cresc concomitent cu scãderea precipitaţiilor.
Moneda: Lira Italianã
Istoria: La începutul mileniului 2 î.C. în Pen. Italicã pãtrunde primul val indo-european, urmat, în sec. 12-11 î.C., de noi valuri italice. În sec. 10-9 î.C., în vestul Italiei îşi fac apariţia etruscii, a cãror putere politicã şi civilizaţie atinge maxima strãlucire în sec. 7-6 î.C. Grecii întemeiazã, începând cu sec. 8 î.C. primele colonii în sudul peninsulei şi Sicilia. Emancipat în 510 î.C. de sub suzeranitatea etruscã, statul roman devine în sec 2 î.C., stãpânul întregii Italii şi îşi extinde în secolele urmãtoare hegemonia în Bazinul Marii Mediterane, punând bazele celui mai puternic imperiu al antichitãţii. Detronarea lui Romulus Augustus de cãtre cãpetenia germanã Oduacru marcheazã sfârşitul Imperiului Roman de Apus. Italia este stãpânitã de heruli, ostrogoţi, apoi cuceritã de Imperiul Bizantin; în 568 longobarzii cuceresc Nordul. În 756 ia fiinţã statul papal cu capitala la Roma. Cucerit în 773, regatul longobard este inclus în statul franc. În Sicilia se stabilesc la începutul sec. al IX-lea arabii. În timpul domniei împãratului Otto I, Italia de Nord şi Centralã sunt incluse în imperiul romano-german care intrã în conflict cu papalitatea. În sec. XI-XII arabii sunt eliminaţi din sudul Italiei de cãtre normanzi. Oraşele din Italia de Nord şi Centralã, Veneţia, Genova, Florenţa, Milano, care înfloresc în secolele XIII-XV devenind patria umanismului şi Renaşterii, decad în sec. XV-XVI. Între 1495-1595 Italia este câmp de bãtãlie între Franţa şi Spania. Prin pacea de la Cateau-Cambrésis (1559), cea mai mare parte a Italiei revine Spaniei, iar dupã tratatele de la Utrecht şi Rastatt (1713-1714), habsburgilor austrieci. Cu excepţia Siciliei şi a regatului Sardiniei, întreaga Italie este unitã de Napoleon I în 1809. Dupã rãzboiaele napoeoneene, un puternic val al mişcãrii de eliberare naţionalã zguduie întreaga Italie; la 9.02.1849, Mazzini şi Garibaldi proclamã la Roma republica, dar reacţiunea europeanã înãbuşã aspiraţiile populare. Regatul Piemontului este statul în jurul cãruia se realizeazã unificarea Italiei; în urma rãzboiului franco-piemontezo-austriac, Lombardia se uneşte cu Piemontul (1859). În 1860-1861 Garibaldi şi “cãmãşile roşii” elibereazã Sicilia şi Italia de Sud. Victor Emanuel II din dinastia de Savoia se proclamã, în 1861, rege al Italiei. Rãzboiul austro-prusac din 1866, în care Italia este aliata Prusiei, are ca urmare unirea Veneţiei cu Italia. La 20.09.1870 este eliberatã Roma, care devine în 1871 capitala statului italian.
În 1929, acordul italo-papal de la Lateran statueazã independenţa Vaticanului şi stabileşte statutul bisericii catolice în Italia.
La 10.06.1940, Italia se alãturã Germaniei, în cel de-al doilea rãzboi mondial, atacând Franţa, Grecia, Iugoslavia şi participând la agresiunea împotriva U.R.S.S. Dupã debarcarea anglo-americanã din Sicilia (10.07.1943), regimul dictatorului Mussolini este rãsturnat şi Italia declarã rãzboi Germaniei.
La 18.06.1946 este proclamatã Republica Italianã.
Diviziuni administrative: Italia este împãrţitã în 20 de regiuni.
Valle d’Aosta: Situatã în partea de N-V a Italiei în zona montanã a masivului Mont-Blanc la graniţa cu Franţa. Resursa principalã este turismul. Capitala: Aosta.
Piemont: vestitã regiune planã între Alpi şi Apenini traversatã de râul Pad. În aceastã zonã este concentratã 3/5 din producţia italianã de orez. De asemenea, regiunea Asti este celebrã prin vinurile şi brânzeturile produse aici. Capitala: Torino- centrul industriei auto (Fiat) italiene.
Lombardia: Reprezintã zona cea mai atractivã a Italiei. Ocupã zona de câmpie dintre râurile Ticino şi Mincio. Centrele urbane cele mai dezvoltate: Brescia (industria siderurgicã, chimicã şi mecanicã), Bergamo (industria textilã şi mecanicã), Pavia (important centru universitar). Capitala: Milano – reprezintã centrul financiar al Italiei. De asemenea, capitala modei italiene.
Veneto: Situatã în zona aluvionarã de vãrsare a râului Pad şi afluenţilor sãi. Regiune predominant agricolã. În zona Mestre-Marghera, lângã Veneţia, sunt concentrate rafinãrii de petrol şi industrie chimicã. Capitala: Venezia – important port şi centru cultural şi turistic.
Tretino-Atto Adige: Regiune italianã cu statut special divizatã în douã provincii autonome: Trento şi Bolzano, etnic predominant germanã.
Friuli-Venezia Giulia: Situatã la poalele Alpilor Carmici. Zonã cu tradiţie agricolã. Capitala: Trieste –oraş port cu statut de zonã liberã.
Emilia-Romagna: Regiune ce flancheazã masivul muntos al Apeninilor.. Zonã agricolã renumitã pentru sfecla de zahãr. Capitala: Bologna – important centru industrial (siderurgie, industrie alimentarã) şi comercial (piaţã cerealierã şi zootehnicã).
Liguria: Regiune în zona litoralã la Marea Liguriei. Relief în terase, favorabil cultivãrii pomilor fructiferi şi mãslinilor. Renumitã prin marmura de Carrara. Capitala: Genova – important port comercial, şantiere navale.
Toscana: Una dintre cele mai frumoase şi renumite regiuni ale Italiei având în centru valea râului Arno. Oraşe importante: Pisa şi Siena. Capitala: Florenţa – centru cultural şi turistic de importanţã mondialã.
Umbria: Regiune colinarã cu vãi sinuoase. Patria Sfântului Francisc din Assisi. Capitala: Perugia.
Marche: Zonã muntoasã, riveranã la marea Adriaticã, strãbãtutã de vãi adânci. Litoralul este bogat în plaje. Capitala: Ancona.
Lazio: Reprezintã leagãnul civilizaţiei romane, cuprinsã între Apenini, la est şi coasta tirenianã la vest şi strãbãtutã de râul Tibru. Capitala: Roma - totodatã capitala Italiei şi a creştinãtãţii de rit catolic unde se aflã statul Vatican.
Abruzzo: Regiunea cu cel mai pregnant aspect montan din lanţul munţilor Apenini. Capitala:: L’Aquila- centrul siderurgic.
Campagna: Regiune cu câmpii fertile unde se practicã cultura cerealelor, tutunului, cânepii.. Capitala: Napoli – situatã în golful cu acelaşi nume şi dominatã de prezenţa vulcanului Vezuviu.
Molise: Regiune cu relief muntos, vãi profunde, pãduri întinse. Capitala: Campobasso.
Puglia: Regiune bogatã în resurse agricole. Capitala: Bari - important centru comercial cu legãturi cu lumea orientalã.
Basilicata, Calabria: Regiuni cu caractere morfologice asemãnãtoare: relief montan grandios şi sever, zonã de coastã pietroasã. Capitala: Potenza, Catanzaro.
Sicilia: Cea mai mare insulã mediteranianã dominatã de vulcanul Etna. Este o zonã agricolã cerealierã. Oraşe importante: Siracusa, Catania, Taormina. Capitala: Palermo.
Sardinia: Situatã în marea Tirenianã se caracterizeazã printr-un relief muntos şi plaje cu nisip extrem de fin. Resursele principale sunt pescuitul şi turismul estival. Capitala: Cagliari.

Istorie (1 articol)

adauga articol aici

adaugat de: andrey10R

Istoria Italiei este probabil cea mai importantă în privinţa dezvoltării culturale şi a dezvoltării sociale din mediterană. Ţara a fost o gazda pentru importante activităţi în timpurile preistorice, şi de aceea săpături arheologice pot fi găsite în multe regiuni: Lazio şi Toscana, Umbria şi Basilicata. După Magna Graecia, Civilizaţia etruscă şi Imperiul Roman care a venit să domine acestă parte a lumii, au urmat Evul Mediu Umanismul şi Renaşterea, care au ajutat mai apoi la formarea filozofiei şi artei europene. Oraşul Roma conţine unele dintre cele mai importante exemple de Baroc.

Italia în era modernă a devenit un stat-naţiune efectiv - pe 17 martie, 1861 - când statele peninsulei şi Cele două Sicilii au fost unite de către regele Victor Emmanuel II din dinastia de Savoia. Arhitectul unificaţiei italiene, oricum, a fost Contele Camillo Benso di Cavour, primul ministru al lui Victor Emmanuel. Roma însăşi a râmas un deceniu sub Papalitate, devenind parte a Regatului Italiei doar pe 20 septembrie, 1870, data finală a unificării italiene. Vaticanul este acum o enclavă independentă înconjurată de Italia, ca şi San Marino.

Italia participă alături de Antantă în primul război mondial.

Dictatura fascistă a lui Benito Mussolini care a început în 1922 a condus la o alianţă dezastroasă cu Germania şi cu Japonia numită Axa Berlin-Roma-Tokio (Puterile Axei) şi la înfrângerea ultimativă a Italiei în cel de-al doilea război mondial. Pe 2 iunie, 1946 un referendum asupra monarhiei a rezultat în stabilirea Republicii Italiene, care a dus la adoptarea unei noi constituţii pe 1 ianuarie, 1948. Membrii familiei regale au fost trimişi în exil datorită asocierii lor cu regimul fascist.

Italia a fost membră fondatoare a NATO şi a Uniunii Europene, şi s-a alăturat grupului de creştere a unificării politice şi monetare din Europa de Vest, incluzând introducerea Euro în 1999.

Guvern si politica (1 articol)

adauga articol aici

adaugat de: valdi

Italia este o republică democratică parlamentară. Constituţia stabileşte că Parlamentul este format din două organisme : Senatul şi Camera Deputaţilor; membrii lor sunt aleşi o dată la 5 ani.
Preşedintele este ales pe 7 ani de către un colegiu electoral compus din membrii Camerei Deputaţilor şi ai Senatului (în şedinţă comună), la care se adaugă 58 de reprezentanţi regionali.
Guvernul „este expresia majorităţii parlamentare, adică a coaliţiei partidelor care au obţinut numărul cel mai mare de locuri în Parlament”. "Preşedintele Republicii numeşte Preşedintele Consiliului de Miniştri şi, la propunerea acestuia, miniştri”

Regiuni (3 articole)

adauga articol aici

adaugat de: Mr. Todd

Italia este divizată în 20 de regiuni, dintre care cinci se bucură de o stare autonomă specială, marcată de *: Abruzzo, Basilicata, Calabria,Campania, Emilia-Romagna, Friuli-Venezia Giulia*, Lazio, Liguria, Lombardia, Marche, Molise, Piemont, Puglia, Sardinia*, Sicilia *, Toscana, Trentino-Tirolul de Sud*, Umbria, Valle d'Aosta*, Veneto.

Relatii externe si militare

adauga articol aici

Economie (2 articole)

adauga articol aici

adaugat de: valdi

Tara cu economie dezvoltata, locul 5 pe glob, în care industriei îi revine un rol crescând; contribuie cu 1/3 la PNB, înregistreaza cel mai ridicat ritm de crestere dintre tarile membre C.E.E., foarte diversificata si bazata în cea mai mare parte pe materiile prime din import. Este mai dezvoltata în Nord (peste 80% din productia industriala se afla concentrata în triunghiul Torino-Milano-Genova, care acopera mai putin de 1/3 din suprafata Italiei) si mai putin dezvoltata în Sud (Mezzogiorno).
În afara de ramurile traditionale, textila si alimentara se remarca industria constructoare de masini (autovehicule, nave maritime, electronica si electrotehnica, diverse aparate si utilaje), petrochimia, siderurgia.
In uzinele din Torino, Novara, Milano, Bolzano, Brescia, Modena, Napoli se fabrica automobile, autobuze, autoutilitare, motociclete, motorete, scutere, biciclete s.a.
Industria automobilelor ocupa locul 7 pe plan mondial; la Torino este trustul Fiat, unul dintre cele mai puternice din lume. De asemenea sa nu uitam de firme ca Ferrari, Lamborghini, Maseratti, care au adus atata mandrie Italiei.
Centrele cele mai importante de constructii navale sunt in porturile Genova, La Spezia, Napoli, Palermo.
Centrele de construire a tractoarelor si a masinilor agricole sunt indeosebi in Lombardia si Piemont, dar si la Torino, Milano, Cremona si Verona.
Industria chimica este foarte variata, facandu-se remarcata prin cauciucul sintetic, anvelope, fire si fibre sintetice, ingrasaminte chimice, celuloza si hartie. Centrele sunt situate in: Torino, Milano, Brescia, Novara, Roma, Napoli.
Industria textila are o veche traditie in Italia. Leaganul sau este Italia de Nord, unde atelierele de prelucrare a lanei s-au dezvoltat inca din epoca feudala.
Industria pielariei si a confectiilor din piele este larg dezvoltata in regiunile Piemont si Lombardia. Italia importa piei brute. Incaltamintea si produsele de marochinarie italiene sunt competitive pe piata mondiala, fiind recunoscute pentru calitatea lor.

Agricultura Regiunile traditionale au fost reamenajate, iar cele mai intinse regiuni din Italia s-au transformat in regiuni de culturi mediteraneene moderne. In Italia se cultiva cereale (porumb, grau), tomate, soia in partea de nord, lamai (locul al II-lea mondial), struguri (locul I), fructe, masline, portocale in partea de sud s.a. Este prima producatoare mondiala de vin. Cele mai renumite vinuri italiene sunt Tuscan Chianti si Piedmontese Pinot Grigio.

Turismul Italia are patruzeci de milioane de turisti anual si ocupa locul al treilea in lume. Principalele atractii turistice sunt : orasele, litoralul Marii Mediterane, Muntii Alpi (cu statiunile turistice montane ).

Despre oameni (1 articol)

adauga articol aici

adaugat de: sufletelemy

Italienii sunt oameni fermecatori, inteligenti, carora Europa le datoreaza multe din punct de vedere cultural. Comunica extraordinar si combina perceptia deosebit de patrunzatoare cu flexibilitatea permanenta. Continua lor exuberanta si puterea de convingere locvace produc o reactie adversa asupra britanicilor rezervati, germanilor faptici si scandinavilor taciturni.
Italienilor le place sa impartaseasca celorlalti detalii despre familie, vacante, sperante, aspiratii, dezamagiri, preferinte. Ei iti arata fotografii ale copiilor etc. Dezvaluiti-le cateva dintre opiniile voastre politice sau religioase este o practica obisnuita in Italia, nu trebuie sa va izolati. Discutati despre conceptii si valori. Nu va temeti ca veti trece drept vorbareti.
Indiferent de cat va straduiti, italienii va vor considera intotdeauna rezervati (si vor vorbi de zece ori mai mult ca voi).
O caracteristica a italienilor este aceea ca nu sunt sovini si nu cred, automat, ca italienii trebuie sa fie cei mai buni. Aceasta modestie nationala rar se intalneste in afara Finlandei si a Italiei. Profitati de aceasta insusire discutand deschis despre Italia.
Italienii, spre deosebire de spanioli, germani sau francezi nu sunt foarte sensibili si nu se ataca usor. Ei accepta criticile si sunt foarte flexibili. Cu ei poti sa vorbesti mult mai liber decat cu majoritatea europenilor, insa nu exagerati cu sinceritatea si cu lipsa de menajamente. E adevarat ca sunt flexibili, insa totodata si delicati.
Retineti ca stilul de comunicare este elocvent, prolix, demonstrativ si aparent afectiv. Pentru ei e normal, pentru noi, exagerat de teatral.

Cultura

adauga articol aici

Referinte Externe

adauga articol aici

Impresii destinatie (4 articole)

adauga articol aici

adaugat de: dinulescu

Colosseumul, biserici celebre, fântâni fabuloase, restaurante pitoreşti, zgomotul din pieţe, traficul intens, preparatele culinare, vinurile şi muzica constituie motive întemeiate de a nu rata o vizită la Roma.

Lista localitati

vezi mai multe localitati

Top 5 destinatii

vezi toate destinatiile din Italia

vezi mai multe oferte